Capitolele IX si X

" Realismul industrial" și "Final: mareea fulger"

                    Capitolul 9 " Realismul industrial". In acest capitol se puncteaza cateva schimbari radicale in modul de gandire al oamenilor din Al doilea val fata de Primul val. In primul rand felul de observare al evolutiei s-a schimbat. Daca oamenii primului val credeau ca istoria si, in general, timpul se tot repeta, oamenii celui de al Doilea val vad evolutia , timpul, ca o linie drepta, fara sfarsit. Ce a fost nu va mai fi niciodata. S-a plecat de la rau si se va schimba in bine pentru totdeauna. Din ce in ce mai bine. Alt element a fost libertatea omului. Daca in Primul val populatia preponderent agrara isi petrecea intreaga viata in jurul gospodariei in cel de-al Doilea val omul circula cu usurinta mii de mile pentru a-si indeplini diferite sarcini. Industrializarea planetei a necesitat notiuni de timp si spatiu bine delimitate, astfel incat toata lumea, de pe tot globul sa foloseasca aceleasi unitati de masura: sa fie totul standard. S-a trecut de la "timpul pentru muls vaca" la ora, minut si secunda. De la liniile curbe, strazi intortocheate, sate nearanjate spatial la orase liniare, fuse orare, linii drepte, cladiri care se inalta drept in cer, linii ferate drepte cat "vezi cu ochii'.

      Si, cel mai important, s-a modificat conceptia asupra lumii. Daca cei din Primul val credeau ca fiecare element din natura, chiar si oamenii, formeaza un tot unitar, cei din Al doilea val au adoptat ideea atomicista : fiecare lucru, fiinta e unic, e individual, ireductibil si indestructibil; are un scop al lui.
     Aceste noi idei in gandirea omului au cuprins repede intreaga planeta deoarece toate aceste lucruri nu erau doar explicate ci si aplicate. Erau credibile, plauzibile. Explicatia cu bila de biliard a devenit celebra in toata lumea : doi atomi se lovesc ( adica bilele) ; primul atom este cauza miscarii celui de al doilea iar al doilea atom este efectul miscarii primului atom. Toata lumea a imbratisat aceasta idee. Lumea se industrializa. Al doilea val avansa.

                          Capitolul  10, "Final: mareea fulger", realizeaza un rezumat la ceea ce a fost al Doilea val, cu elementele bune si rele ale lui. Se explica ca foametea si saracia cu care se confrunta acum unele populatii tot nu este mai rea cu ceea ce exista in urma cu vreo 3 secole; ca biosfera numai poate sustine industrialismul si faptul ca acesta e pe moarte deoarece fara resurse neregenerabile intreaga lui sustinere se clatina; faptul ca am avansat extraordinar de mult din multe puncte de vedere, s-a imbunatatit nivelul de trai la scara mondiala.

      Datorita faptului ca industrialismul incepe sa se clatine apar din ce in ce mai multe crize la nivel mondial : financiare , umane, de resurse , de idei, de viata. Oamenii vor ceva nou in viata lor, vor joburi care sa-i multumeasca. Astfel , Al treilea val incepe sa creasca in intensitate.

Capitolele VII și VIII

"Frenezia națiunilor" și "Ofensiva imperialistă"

                    Capitolul „Frenezia natiunilor”, incepe prin descrierea planului unor oameni de afaceri. Acesta a constat in hotararea lor de a declara insula Abaco independenta, un stat in care sa nu se plateasca impozite si unde sa se poata retrage oamenii de afaceri bogati. Planul lor era sa preia insula si sa o declare independenta de guvernul bahamez, promitand fiecarui locuitor autohton un acru de pamant după revolutie. Planul a esuat datorita faptului ca locuitorii insulei au fost prea putin doritori sa devina independenti.Acest exemplu avand de fapt ca scop abordarea problemei nationalismului.

          Inainte de aparitia celui de Al Doilea Val, in cea mai mare parte a lumii nu se constituisera inca natiuni, ci existau triburi, clanuri, ducate, principate, regate si alte formatiuni, fiecare cu guvernarea ei locala, conducerea politica nefiind inca unifroma, asa cum Voltaire afirma, calatorind prin Europa, ca “a trebuit sa schimbe legile de tot atatea ori de cate ori schimbase caii”. Astfel, pentru ca noile tehnologii aduse de noul val sa fie rentabile, era necesar ca economiile locale sa se uneasca intr-o singura economie nationala, adica formarea unei diviziuni a muncii la nivel national si o piata nationala de marfuri si capital, premisa fiind unificarea politica nationala.

                    In capitolul 8, "Ofensiva imperialista" se povesteste despre avantul natiunilor de a aduce in propriile tari cat mai multe resurse, din locuri indepartate: petrol, carbuni, alimente etc. S-a dorit crearea unei piete mondiale astfel incat toata lumea sa fie dependenta de toata lumea. Daca de exemplu, tara A se specializa in producerea lui a atunci tara B se specializa pe producerea lui b. Astfel, A era dependent de B pentru ca ii trebuia produsul b si B era dependent de A pentru produsul a. Prin creearea acestei interdependente intre tari, Al doilea val a adus schimbari majore in viata si tarile subdezvoltate economic, care in timpul Primului val se descurcau singure : isi produceau si tot ele consumau tot ce le trebuie.

   Deasemenea, intotdeauna s-a purtat o lupta crancena pentru suprematia asupra sistemului economic mondial. Daca pana in Primul Razboi Mondial Europa conducea detasat lumea, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial noua putere a lumii a fost S.U.A.

            Capitolele V și VI

"Tehnicienii puterii" și "Planul ascuns" 

          Întrebarea "Cine conduce?" reprezintă ideea de bază a capitolului V. 

           Proprietarii de afaceri aveau un rol definitoriu în această piramidă a puterii deoarece de ei depindeau mase imense de oameni. Politica, în special organizarea acesteia, își are un rol important în cadrul capitolului. Atât în țările democrate, cât și în cele autoritare au fost introduse diferite elemente mecanice, precum mașini cu abur, mașinile de țesut, pentru a crește productivitatea populației.

           Deși se credea că votul este forma supremă de exprimare a opiniei, adevărata putere era neschimbată, iar alegătorii se mulțumeau cu gândul că și-au dat silința. Din păcate, acest lucru s-a menținut până în prezent.
          Capitolul VI evidențiază cum, deși fiecare țară era adepta unui anumit regim politic și era condusă într-un mod diferit de celelalte state ale lumii, exista o conexiune între toate acestea. Aceasta s-a realizat prin apariția numeroaselor elemente mecanice care au schimbat existența popoarelor din acea perioadă, printre acestea numărându-se: războaie de țesut, mașini cu abur. S-a format un întreg sistem prezent în fiecare țară de pe glob, indiferent de forma de guvernământ. 

Capitolul IV

"Descifrarea codului"

         Acest capitol continuă prezentarea celui de-al doilea val, menționând și codul secret al acestuia. Elementele codului sunt: standardizarea, specializarea, sincronizarea, concentrarea,  maximizarea și  centralizarea. 

         Astfel, autorul explică fiecare aspect al codificării pentru a putea aduce cititorul la același nivel de cunoaștere.

         Standardizarea presupune aplicarea unor legi sau criterii valabile pentru o masă mare de oameni. Specializarea presupune fixarea angajaților pe un singur obiectiv, astfel încât sarcina va fi realizată într-un timp mai scurt.
Sincronizarea a fost o caracteristică de bază pentru al doilea val și pentru societatea respectivă, deoarece angajații erau interdependenți. Având în vedere introducerea specializării, fiecare individ avea nevoie de un altul pentru a își duce sarcina la final. Maximizarea, ulterior dovedit a fi falsă, aduce în vedere ipoteza ce atestă că un lucru este mai bun dacă este într-o cantitate mai mare. Centralizarea a fost ultima componentă resimțită, aceasta fiind prezentă în domenii precum transportul și agricultura. 

Capitolele II și III

"Arhitectura civilizației" și "Pana invizibilă"

           

           Al doilea capitol prezintă apariția primului val și consecințele severe ale ciocnirii acestuia cu cel de al doilea. Dacă în Primul Val se foloseau în preponderent forța omului și a animalelor, în Al Doilea Val se foloseau mașinăriile și se exploata producția în serie. O consecință a acestor diferențe este reprezentată de către izbucnirea Războiului Civil. Sistemul educației a fost emancipat, învățământul fiind gratuit și obligatoriu (în funcție de țară și gradul de dezvoltare al acesteia).

           Al treilea capitol prezintă diferența dintre sexe și cum locurile de muncă au fost separate, astfel încât acestea corespondeau cu nevoile și capacitățile fiecărui individ, nefiind legătură cu discriminarea. Acest capitol prezintă și separarea dintre producție și consum. Oamenii fie își produceau singuri bunurile (având tangențe cu valul anterior), fie produceau pentru alții sau își achiziționau.